Ángel Palacios Romero
Specialist în managementul produselor CSV
Sectorul industrial devine din ce în ce mai mult principala sursă de CO2 emisiile, iar decarbonizarea sa este esențială pentru limitarea creșterii temperaturii globale. Importanța eficiența energetică va continua să crească, având în vedere necesitatea de a îndeplini obiectivele privind amprenta de carbon a industriei și de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă pe termen lung. Inovațiile vor fi cheia decarbonizării industriei, în special în aplicațiile termice la temperaturi ridicate.
Eficiența energetică reprezintă un pilon esențial în cadrul tranziției energetice. Această abordare se distinge de tendința generală de creștere a producției de resurse, concentrându-se în schimb pe optimizarea utilizării resurselor existente.
Eficiența energetică în industrie constă în utilizarea unei cantități cât mai mici de căldură, muncă sau energie electrică pentru a duce la bun sfârșit procesele din fiecare sector industrial. Cu alte cuvinte, obiectivul este acela de a reducerea consumului de energie pe unitate produsă.
Eficiența energetică – calea către rentabilitate
Aplicarea corectă a principiilor eficienței energetice în sectorul industrial este esențială pentru a asigura sustenabilitatea unei companii. Mai ales în contextul actual al creșterii prețurilor, întrucât aplicarea sau neaplicarea măsurilor de eficiență energetică poate face diferența între profitabilitate și pierderi economice pentru o companie.
Deși eficiența energetică a fost considerată, în mod tradițional, un instrument pur ecologic, în prezent este percepută ca un alt instrument pentru obținerea unor avantaje competitive (împreună cu creșterea productivității).
Datele științifice din domeniul mediului sugerează că măsurile de eficiență energetică pot duce la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10% în majoritatea sectoarelor industriale, după cum a declarat Danfoss – grupul danez de companii de inginerie deținut de o familie.
La nivel macroeconomic, studiile disponibile în prezent indică faptul că investițiile în eficiența energetică vor avea un impact benefic semnificativ asupra PIB-ului. Acest lucru încurajează Pactul verde european și politica de redresare economică post-COVID-19 a Uniunii Europene (UE) să facă din creșterea eficienței energetice în industrie unul dintre obiectivele și pilonii lor.
La nivel microeconomic, productivitatea întreprinderilor industriale este afectată, în special în sectoarele cu consum intensiv de energie.
Pierderile de căldură – "Combustibilul ascuns"
Primul principiu al termodinamicii afirmă că energia nu se creează și nici nu se distruge. Ea este pur și simplu transformată. Aceasta este, probabil, una dintre cele mai puternice legi descoperite, care guvernează comportamentul universului nostru. În procesele industriale, aceste transformări de energie sunt de diferite tipuri; de exemplu, energia stocată într-o sursă de combustibil poate fi utilizată pentru a acționa un motor sau transformată în lucru mecanic, dar poate fi, de asemenea, convertită în căldură și utilizată pentru a încălzi o substanță.
Problema este că niciodată 100% din energia pe care o generăm nu poate fi transformată în întregime în forma dorită, ceea ce duce la ceea ce numim pierderile de energie. Pierderile de energie sunt inevitabile și se regăsesc în toate procesele, însă procentele mai mari sau mai mici pot avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale unei companii.
Studii recente din IEA, Agenția Internațională pentru Energie, arată că căldura reziduală reprezintă cea mai importantă sursă de risipă de energie, așa-numitul “combustibil ascuns”. În fiecare an se risipesc 2860 TWh de căldură, ceea ce depășește cererea de apă caldă și de încălzire din Europa pentru clădirile rezidențiale și de servicii.
Studiul tehnic intitulat “Cea mai mare sursă de energie neexploatată din lume: căldura reziduală” analizează potențialul căldurii reziduale ca sursă eficientă de energie. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în comparație cu politicile actuale, eforturile la nivel mondial de creștere a eficienței energetice pot reduce emisiile de CO2 cu încă cinci gigatone pe an până în 2030. Conform scenariilor „zero emisii nete” ale AIE, creșterea eficienței energetice reprezintă o treime din reducerea necesară a emisiilor de CO₂ generate de consumul de energie2 emisiile din acest deceniu.
Îmbunătățirea eficienței energetice ar putea genera economii de 67 500 de milioane de euro pe an în UE, ceea ce ar permite evitarea consumului a 30 de milioane de butoaie de petrol sau a 650 000 m³ de gaze naturale (de patru ori mai mult decât cantitatea importată de UE din Rusia în 2021).
Poate părea surprinzător, dar nu există prea multe tehnologii de eficiență energetică care să se concentreze pe energia termică. Majoritatea tehnologiilor din acest domeniu vizează energia electrică, care reprezintă doar aproximativ 40% din consumul total de energie, în timp ce tEnergia termică reprezintă restul de 60%.
Tehnologia de condensare picătură cu picătură Kurita – O nouă modalitate de optimizare a proceselor
Tehnologia de condensare picătură cu picătură Kurita a fost creată în acest context, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Principiile Kurita.
Acesta Tehnologia de condensare picătură cu picătură Kurita este un instrument valoros pentru companiile din diverse sectoare, permițându-le să îmbunătățirea proceselor de transfer termic prin condensare, reducând în același timp la minimum pierderile.
Datorită caracterului său hidrofob, această tehnologie sporește conductivitatea termică a materialelor conductoare de căldură, trecând de la un mecanism de condensare sub formă de peliculă la condensare picătură cu picătură, permițând transferul optim al energiei și evitând pierderile semnificative cauzate de pelicula de apă.
Procesele de condensare sunt prezente în toate tipurile de sectoare industriale, reprezentând, în unele dintre acestea, un factor critic pentru desfășurarea procesului de producție.
Prin urmare, în acest tip de industrie, Dropwise asigură economii de energie și poate face diferența între a funcționa sau nu în perioadele în care anumite condiții afectează restul parametrilor, rezolvând blocajele critice.
Când vine vorba de îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul industrial, accentul se pune adesea pe progresele tehnice. Acest lucru este privit ca o oportunitate de investiție, care este evaluată pe baza unor factori precum perioada de recuperare a investiției (de obicei 5-10 ani) și analiza fluxului de numerar potențial. Previziunile privind economiile potențiale la prețul energiei în perioada ulterioară investiției sunt utilizate pentru a calcula perioada de recuperare a investiției și potențialul fluxului de numerar.
Cu toate acestea, evaluarea succesului unei investiții reprezintă adesea o sarcină dificilă. Aceasta implică un risc legat de imprevizibilitatea acestor prețuri în contextul global actual, în care sectorul energetic trece printr-o transformare semnificativă și este puternic influențat de contextul socio-politic.
Principalul avantaj al tehnologiei de condensare picătură cu picătură Kurita față de alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice constă în faptul că amortizarea investiției începe imediat după dozarea substanței chimice, iar investiția inițială este redusă.
În concluzie, optimizarea proceselor de transfer termic reprezintă un aspect esențial pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, având un potențial imens din punct de vedere ecologic, social și economic.
Acesta Tehnologia de condensare picătură cu picătură Kurita face parte din acele inovații care ne vor ghida pe această cale, permițând companiilor să-și îmbunătățească procesul de producție în mod eficient, cu o investiție inițială redusă, evitând riscul de a face previziuni complexe.
